Situația de pe Dunăre devine critică, după ce debitul fluviului a scăzut la doar 1.400 de metri cubi pe secundă, sub precedentul minim istoric înregistrat în anul 1985, când debitul a fost de 1.450 mc/s. Nivelul extrem de redus al apei afectează grav navigația, turismul și producția de energie electrică, iar specialiștii avertizează că efectele economice sunt deja importante.
Una dintre navele de croazieră care transporta 183 de turiști americani a fost nevoită să își modifice traseul și să acosteze în Portul Orșova. Călătoria spre Giurgiu a fost întreruptă, deoarece traversarea sectorului din aval de Porțile de Fier II prezintă un risc major de eșuare.
Din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării, operatorii de turism au fost obligați să anuleze aproximativ 70% dintre croazierele programate, iar navele mai pot circula doar pe sectorul cuprins între Belgrad și Drobeta-Turnu Severin.
„Din cauza cotelor foarte scăzute am fost obligați să modificăm programul navelor de croazieră. La acest moment, navele pot circula doar între Belgrad și Turnu Severin. Am introdus excursii noi pentru ca turiștii să poată vizita alte obiective. Cele mai afectate sunt croazierele către Delta Dunării, iar aproximativ 70-80% dintre acestea au fost anulate. Pierderile sunt consistente”, a declarat Leontin Șerbănescu, reprezentant Karpaten Turism.
Problemele nu se opresc însă la turism. Debitul foarte mic al fluviului afectează și transportul naval de marfă. O navă încărcată cu cereale, eșuată în urmă cu două săptămâni, este încă blocată pe Dunăre, iar în zona Porților de Fier navele comerciale pot naviga doar dacă sunt încărcate la aproximativ un sfert din capacitate.
„Navigația este închisă pe sectorul sârbesc , la amonte de Belgrad. Ecluza de la Porțile de Fier 2 este deschisă, însă doar navele cu un pescaj mai mic pot să ecluzeze pe partea românească”, a declarat căpitanul Dumitru Crăiniceanu, directorul Căpităniei Drobeta-Turnu Severin.
Scăderea dramatică a debitului Dunării are efecte și asupra producției de energie electrică. La Hidrocentrala Porțile de Fier I funcționează în prezent doar un singur hidroagregat, iar al doilea este pornit doar în intervalele de consum maxim pentru a reduce necesarul de importuri de energie.
„Producem foarte puțin din cauza debitului scăzut al Dunării. În acest moment avem o producție instantanee de 216 MW, dintre care 141 MW la Porțile de Fier I și 75 MW la Porțile de Fier II. Exportul maxim pe țară este de aproximativ 800 mw/h.”, a declarat inginerul Cristinel Popescu, specialist în energie hidro.
Specialiștii avertizează că situația poate deveni și mai dificilă dacă seceta persistă. În ultimele zile, România a fost nevoită să importe în medie peste 2.000 MW în orele de consum maxim, iar o eventuală oprire a unui reactor de la Centrala Nucleară Cernavodă ar crește necesarul de import cu încă aproximativ 600 MW.
Nivelul Dunării continuă să scadă de la o zi la alta, iar autoritățile și operatorii economici speră ca precipitațiile prognozate în perioada următoare să contribuie la stabilizarea debitului fluviului, înainte ca efectele secetei să devină și mai severe.
