Oana Buzatu a susținut în Senatul României o intervenție dedicată măsurilor propuse pentru relansarea economică, prezentând un set de obiective macroeconomice, instrumente fiscale și financiare, precum și politici sectoriale pentru industrie, agricultură, sănătate, piața muncii și energie.
Potrivit declarației, țintele macroeconomice pe un orizont de 3–5 ani vizează o creștere economică de peste 3% în primii trei ani și de 5% în cinci ani, crearea a peste 120.000 de locuri de muncă, reducerea deficitului comercial sub 8% din PIB și diminuarea decalajelor regionale cu 15%.
În ceea ce privește finanțarea, Oana Buzatu a subliniat că măsurile propuse nu ar pune presiune suplimentară pe bugetul public, fiind avute în vedere instrumente precum creditul fiscal pentru investiții greenfield, garanții de stat pentru credite, utilizarea extinsă a fondurilor europene (inclusiv prin programe precum SAFE și STEP), recuperarea accelerată a investițiilor, concesionarea de terenuri cu utilități și cofinanțare prin Banca de Investiții și Dezvoltare.
La capitolul instrumente fiscale și financiare, propunerea include un credit fiscal extins (150%–200%), inspirat din modelul aplicat în Polonia, prin care cheltuielile eligibile de cercetare-dezvoltare pot fi deduse suplimentar. Sunt prevăzute, de asemenea, facilități fiscale pentru investiții (scutiri temporare de impozit pe profit, deduceri pentru echipamente, recuperare accelerată), garanții de stat pentru creditele IMM-urilor și pentru proiecte PNRR, precum și măsuri de debirocratizare, inclusiv un ghișeu unic digital pentru investiții.
Pentru industrie și producție, obiectivele vizează dezvoltarea producției interne, reducerea importurilor și modernizarea tehnologică. Sunt menționate sectoare strategice precum industria alimentară, farmaceutică, chimică, auto, apărare, construcții metalice, utilaje și procesarea mineralelor critice. Pragurile investiționale propuse pornesc de la minimum 20 de milioane de euro pentru sectoarele strategice și 5 milioane de euro pentru zonele slab dezvoltate.
În agricultură și industria alimentară, pachetul de măsuri include relansarea programului „Rabla” pentru tractoare și utilaje (cu fonduri europene și din Fondul pentru Mediu), stimularea investițiilor în ferme, sprijin pentru industria alimentară și susținerea cooperativelor și a organizațiilor de udători. Impactul urmărit este reducerea importurilor de alimente și creșterea valorii adăugate interne.
Pentru sănătate și industria farmaceutică, sunt avute în vedere un fond național pentru inovare și producție, un parc industrial farmaceutic, o platformă de inovare biologică și reformarea achizițiilor publice în sensul „cumpără național și inteligent”. Facilitățile propuse includ sprijin de stat, garanții pentru credite și stimulente fiscale pentru cercetare-dezvoltare, cu accent pe reducerea dependenței de importuri și dezvoltarea biotehnologiei.
Componenta de piața muncii și formare profesională prevede programe pentru tineri NEET (sprijin financiar etapizat pentru angajare), formare pentru industrii digitale și verzi (AI, securitate cibernetică, energie regenerabilă), hub-uri regionale de formare și măsuri de sprijin pentru mame, cu stimulente acordate angajatorilor.
În energie, propunerile vizează facilități pentru utilizarea gazului ca materie primă după intrarea în exploatare a Neptun Deep (credit fiscal pentru gaz utilizat în producție), un fond pentru proiecte critice (nuclear, hidro, gaz) și orientarea programului Casa Verde către capacități de stocare pentru prosumatori.
