România a ajuns să compenseze prin importuri și alte surse de producție energia pierdută după oprirea reactoarelor de la Cernavodă, iar premierul interimar Ilie Bolojan le mulțumește românilor care și-au redus consumul de electricitate seara.
Declarația vine în contextul în care scăderea debitului Dunării a determinat oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, după ce și Unitatea 1 fusese oprită. Bolojan susține însă că, în acest moment, sistemul energetic național este stabil și că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie electrică.
Energia nucleară care lipsește din sistem reprezintă aproximativ 650 MW, adică aproape 10% din consumul național, potrivit premierului interimar.
„Pe termen scurt, împreună cu Dispecerul Energetic Național, am luat măsuri ca energia nucleară lipsă, circa 650 MW, aproape 10% din totalul consumului la nivel național, să fie compensată prin producție hidro, eoliană, pe cărbune și importuri”, a transmis Ilie Bolojan.
Premierul interimar le-a transmis și un mesaj românilor:
„Mulțumesc celor implicați în acest efort și tuturor românilor care au înțeles să-și reducă seara consumul.”
România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză și dispune, potrivit lui Bolojan, de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW.
Bolojan: Un proiect început în urmă cu 10 ani putea ține Cernavodă în funcțiune
Premierul interimar arată însă că actuala situație nu este provocată exclusiv de secetă. El vorbește despre „lipsa de viziune, deciziile proaste și fuga de răspundere” acumulate în ultimii ani.
Mai mult, Bolojan susține că România ar fi putut evita oprirea centralei dacă lucrările pentru creșterea debitului Dunării către Cernavodă ar fi fost realizate la timp.
„Dacă lucrările proiectate și avizate pentru creșterea debitului Dunării spre Cernavodă ar fi fost prioritizate și nu amânate cu anii, am fi avut centrala nucleară în funcțiune și aproape 20% din necesarul de energie asigurat de aceasta”, afirmă Ilie Bolojan.
Este vorba despre proiectul Bala 2, care prevede lucrări hidrotehnice, dragare și intervenții pentru siguranța navigației. Conform datelor prezentate de premierul interimar, investiția ar putea crește nivelul apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dubla debitul.
Studiul de fezabilitate a început în urmă cu 10 ani, iar din 2024 proiectul are, potrivit lui Bolojan, toate avizele și aprobările necesare.
Cu toate acestea, investiția nu a fost finanțată.
„Din păcate, Ministerul Transporturilor nu l-a considerat prioritar și nu l-a finanțat”, susține Bolojan.
Premierul interimar a anunțat acum constituirea unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului. Administrația Fluvială de la Galați ar urma să organizeze licitația pentru proiectare și execuție.
Estimarea prezentată de Bolojan este că lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani și ar putea asigura apa de răcire atât pentru reactoarele 1 și 2, cât și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
„România are nevoie de soluții reale, cinstite, de viziune pe termen lung și adevăr, nu de populism și minciună”, a mai transmis pe Facebook, Ilie Bolojan.
Sursa foto: Nuclearelectrica
