Astăzi, în Svinița, timpul parcă s-a oprit pentru câteva clipe. A fost ziua în care Alex Drăguța, tânărul pompier plecat mult prea devreme, a fost condus pe ultimul drum. O zi apăsătoare, cu o durere pe care nimeni nu a mai putut să o ascundă.
Colegii lui, prietenii și familia au stat împreună în tăcere, încercând să găsească puterea de a-i spune un ultim „rămas-bun”. Dar liniștea din jur a fost una greu de privit și și mai greu de suportat. O liniște care spunea mai mult decât orice cuvânt.
Oameni din Svinița, din Orșova și din alte locuri au venit să îl conducă pe ultimul drum cu flori în mâini și lacrimi în ochi. Mulți dintre ei nici măcar nu l-au cunoscut personal, însă au fost profund marcați de povestea tânărului salvator pentru care, zile la rând, o întreagă comunitate s-a rugat să trăiască. Au sperat până în ultima clipă că Alex se va întoarce acasă.
În fața durerii, cuvintele au părut prea puține. Zeci de coroane cu flori albe s-au adunat lângă el, ca un ultim semn de respect pentru băiatul care și-a ales meseria din dorința sinceră de a-i ajuta pe ceilalți.
La ieșirea din biserică, colegii i-au oferit ultimul onor militar celui care și-a purtat uniforma cu mândrie până la capăt. Alex a fost înmormântat în uniforma militară de pompier, aceea pe care a îmbrăcat-o cu respect și devotament, alegând să își dedice viața salvării altora.
Astăzi, însă, cei care altădată plecau alături de el la intervenții l-au condus în tăcere pe ultimul drum. Iar în urma lui au rămas lacrimi, amintiri și un gol pe care nimeni nu îl va putea umple prea curând.
