Căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan a fost primită cu entuziasm în presa apropiată Kremlinului și în mediile suveraniste asociate curentului MAGA din Statele Unite. Publicații ruse au prezentat votul de neîncredere drept o lovitură împotriva „elitelor globaliste” și a influenței Bruxelles-ului în România, sugerând că la București ar putea apărea un executiv mai favorabil Moscovei.
Una dintre cele mai agresive reacții a venit din partea publicației ruse Komsomolskaia Pravda, care a titrat: „Guvernul României a căzut: va veni oare la putere un politician pro-rus?”. Potrivit analizei citate de presa română, autorii ruși descriu administrația de la București drept „loială globaliștilor” și susțin că prăbușirea cabinetului Bolojan reprezintă un semn că influența Uniunii Europene în regiune începe să slăbească.
Presa afiliată propagandei Kremlinului a mers și mai departe, prezentând momentul politic din România ca pe „o victorie strategică” împotriva Bruxelles-ului. Unele articole au speculat că actuala criză ar putea deschide drumul unor lideri considerați mai apropiați de discursul suveranist și anti-UE, precum George Simion sau Călin Georgescu.
În paralel, presa occidentală a observat apropierea dintre discursul unor figuri ale dreptei radicale europene și ecosistemul politic MAGA din SUA. Publicația Politico a scris că „socialiștii și extrema dreaptă din România răstoarnă guvernul”, menționând că George Simion este „asociat cu mișcarea MAGA” și considerat de mulți drept unul dintre principalii artizani ai căderii executivului.
Mai multe publicații occidentale au avertizat că această criză politică riscă să afecteze stabilitatea pro-europeană a României și să fie exploatată propagandistic de Moscova. Unele analize au atras atenția asupra faptului că narativul Kremlinului încearcă să prezinte România drept un nou exemplu al „prăbușirii modelului european”.
În presa rusă și pe canalele apropiate propagandei Kremlinului, căderea Guvernului Bolojan a fost prezentată aproape triumfalist, ca o revanșă după victoria taberei pro-europene la alegerile prezidențiale. Tonul dominant a fost că „globaliștii pierd teren”, iar România ar putea intra într-o nouă etapă politică, mai favorabilă curentelor naționaliste și eurosceptice.
