Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că legea privind reforma pensiilor speciale ale magistraților este constituțională. Hotărârea vine după cinci amânări succesive și marchează un moment decisiv într-unul dintre cele mai controversate dosare legislative din ultimii ani. Decizia a fost adoptată cu 6 voturi pentru constituționalitate și 3 pentru neconstituționalitate, semnalând o majoritate clară în favoarea reformei.
Ce se schimbă concret?
Reforma modifică substanțial modul de calcul al pensiilor și condițiile de pensionare:
- Scade cuantumul pensiei: De la 80% din ultimul salariu brut la maximum 70% din ultima indemnizație netă.
- Noua formulă de calcul: Pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, fără a depăși 70% din ultima indemnizație netă.
- Crește vârsta de pensionare: În prezent, magistrații se pot pensiona chiar și la 48–49 de ani, dacă au 25 de ani vechime.
Noua lege prevede o creștere graduală a vârstei de pensionare, cu câte un an în fiecare an, până când, în 2042, judecătorii și procurorii vor ieși la pensie la 65 de ani. - Perioadă de tranziție extinsă: Tranziția crește de la 10 la 15 ani, ceea ce înseamnă că aplicarea integrală a noilor reguli va fi graduală.
- Pensionare anticipată, dar cu penalizări: Magistrații se vor putea pensiona anticipat doar dacă au 35 de ani vechime. Dacă nu au împlinit 65 de ani, se aplică o penalizare anuală de 2% până la atingerea vârstei standard.
Până acum, pensiile de serviciu reprezentau 80% din ultimul salariu brut, iar unii magistrați puteau rămâne în activitate având deja decizia de pensionare emisă „în buzunar”. Reforma schimbă radical acest cadru.
Legea a fost promovată prin angajarea răspunderii Guvernului condus de Ilie Bolojan, pe 2 decembrie, iar validarea de către CCR închide etapa constituțională a procesului legislativ.
