Obiceiurile de iarnă rămân un reper identitar puternic pentru comunitățile din Mehedinți, iar acest lucru s-a văzut din plin în cadrul evenimentului „Crăciunul de ieri, Crăciunul de azi”, care și-a închis porțile după câteva zile dedicate colindului, tradițiilor și simbolurilor străvechi.
Ediția de anul acesta organizată la Centrul Cultural „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Drobeta-Turnu Severin, a pus accent pe simbolurile Nașterii Domnului și pe obiceiul mersului cu steaua, integrate în prezentări artistice, scenete tradiționale și momente care păstrează încă elemente folclorice paleocreștine.
,, Am participat cu grupul ,,Dor de Sub Munte” ai parohiei Obârșia- Cloșani, format din 25 de tineri ai Colegiului Tehnologic din Baia de Aramă, Școlii Gimnaziale Obârșia Cloșani și Școala Gimnazială Mărășești, am prezentat un obicei străvechi cules de Anton Pann, ,,Vicelimul”, o piesă de teatru culeasă din textele scripturistice ce redă întâlnirea celor 3 magi cu Irod, dar și întâlnirea îngerului cu Păstorul”, a transmis profesorul Victor Muscalu.
Pe lângă momentele muzicale și scenice, participanții au luat parte la activități menite să explice sensurile teologice ale sărbătorii, să aducă în atenție obiceiuri de Crăciun din alte zone ale țării și ale lumii și să stimuleze creativitatea într-un atelier dedicat realizării unui simbol al Nașterii Domnului.
,,Cu multă bucurie ne-am întâlnit și am primit colindul a peste 200 de copii, din școlile mehedințene, în grupuri de câte 15, coordonați de către profesorii de religie, dar și de către alte cadre didactice. Fiecare expune propriul colind din zona pe care a reprezentat-o. De asemenea pe lângă colinde, s-au interpretat scenete ale unor obiceiuri și tradiții.” , a transmis Mihai Corcodel, consilier cultural al Episcopiei Severinului și Strehaiei.
La final, toți colindătorii, mici și mari, au fost răsplătiți cu daruri oferite de Centrul Eparhial. Astfel, „Crăciunul de ieri, Crăciunul de azi” nu a fost doar o întâlnire artistică, ci o dovadă că tradițiile românești continuă să fie trăite, prețuite și transmise din generație în generație, rămânând o parte esențială din identitatea comunității mehedințene.
