Proiectul, care ar putea avea un impact semnificativ asupra României, include trei scenarii de capacitate instalată. În această fază, sârbii evaluează impactul noii centrale asupra Porților de Fier 1, o analiză solicitată de partea română pentru a-și da acordul.
Conform celor mai recente informații, proiectul Djerdap 3 este în etapa finală a studiului de fezabilitate, iar costurile sunt estimate la miliarde de euro. Finalizarea centralei nu este așteptată înainte de 2035, conform Ministerului Energiei și Minelor din Serbia, citat de Euronews Serbia. Veljko Kovačević, secretar de stat, a declarat că următoarele simulări de piață vor arăta impactul financiar pe termen lung al hidrocentralei cu pompaj asupra Porților de Fier 1.
„Ne așteptăm ca în următoarea lună să fie finalizată o parte suplimentară numită simulări de piață, pentru a înțelege impactul financiar al noii hidrocentrale cu pompaj asupra centralelor hidroelectrice Djerdap 1 (Porțile de Fier 1 – n.red.) pe termen lung”, a declarat secretarul de stat în ministerul competent Veljko Kovačević pentru Euronews Serbia.
Serbia plănuiește să construiască o hidrocentrală reversibilă pe Dunăre, cu o capacitate de 1.200, 1.800 sau 2.400 MW, în funcție de un acord cu România. Aceasta va funcționa în mod dual: producând energie în regim de turbinare și stocând apă în regim de pompare atunci când există un surplus de energie. Capacitatea finală va determina impactul regional al proiectului.
“Cu 1 400 MW, am avea o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj pentru nevoile Serbiei, cu 1.800 MW am avea deja un proiect regional, iar ultima opțiune luată în considerare, de 2 400 MW, schimbă peisajul energetic al regiunii în ansamblu”, a explicat secretarul de stat în presa sârbă.
Proiectul ridică însă numeroase întrebări, legate de amplasarea în parcul național și utilizarea comună a Dunării cu România și Bulgaria. Profesorul Nikola Rajaković a explicat că, deși Porțile de Fier 3 reprezintă o soluție ideală pentru echilibrarea producției variabile din surse solare și eoliene, este necesară o analiză atentă a impactului asupra mediului și terenului unde se va construi lacul superior.
„Este o centrală hidroelectrică reversibilă de mare importanță pentru tranziția energetică care ne așteaptă. Tranziția energetică presupune decarbonizarea sectorului energetic. Aceasta înseamnă punerea în funcțiune a numeroase centrale solare și eoliene, o caracteristică importantă a acestor centrale fiind aceea de a avea o producție variabilă. Cineva trebuie să echilibreze această producție variabilă”, a explicat la postul TV profesorul de inginerie electrică Nikola Rajaković, care a spubliniat că Porțile de Fier 3 este «o opțiune ideală pentru a face acest lucru».
În același timp, România are condiții stricte pentru acceptarea proiectului. Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că România nu va face compromisuri în ceea ce privește producția de energie la Porțile de Fier I și II, chiar dacă înțelege importanța proiectului pentru echilibrarea sistemului.
„Nu în ultimul rând azi a fost abordat subiectul Djerdap III (n.red.: centrală hidroelectrică aflată în pre-construcţie la graniţa dintre Serbia şi România), o centrală cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei, fiind la un nivel preliminar de studiu de prefezabilitate. Partea sârbă a lucrat cu compania americană Bechtel care a făcut acest studiu de prefezabilitate şi acum o săptămână au prezentat date preliminare referitorare la această investiţie şi un posibil impact asupra infrastructurii de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a spus ministrul Burduja atunci, citat de Agerpres.
„Sub nicio formă nu dorim să aibă de suferit producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II. Fiind o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, înţelegem importanţa ei, rolul ei în asigurarea unor servicii de sistem de echilibrare, dar nu vom face niciun compromis de la producţia de energie electrică de la Porţile de Fier I şi Porţile de Fier II”, a mai spus ministrul Energiei.
România și Serbia administrează în comun centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier I și II, cu o capacitate totală de 1.164 MW și 251 MW pe partea română.
Sursa- economica.net
