România și Serbia fac primul pas pentru dezvoltarea unuia dintre cele mai mari proiecte energetice din Europa de Sud-Est: hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Porțile de Fier III (Djerdap 3). Memorandumul semnat de cele două guverne deschide calea pentru schimbul de informații privind investiția estimată la aproximativ 2,6 miliarde de euro, dar Bucureștiul transmite că sprijinul său depinde de garanții tehnice ferme.
Cu o capacitate instalată estimată la 2.400 MW, noua centrală ar urma să funcționeze ca o „baterie” uriașă pentru sistemul energetic regional: să stocheze energia în perioadele cu producție ridicată și să o livreze atunci când consumul crește. Proiectul este văzut de autoritățile sârbe drept una dintre cele mai importante investiții energetice planificate în următoarele decenii.
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că România vrea o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei, dar că orice proiect pe Dunăre trebuie să protejeze investițiile deja existente.
„România își dorește o cooperare mai bună cu Serbia în domeniul energiei (…) Este firesc să căutăm soluții comune. Experiența de la Porțile de Fier ne arată că putem colabora în proiectele energetice”, a declarat Ilie Bolojan.
Bucureștiul cere însă ca dezvoltarea Djerdap 3 să nu afecteze producția hidrocentralelor Porțile de Fier I și II și nici navigația pe Dunăre. Autoritățile române atrag atenția că modul de operare al noii centrale ar putea influența regimul de exploatare al lacului de acumulare și cer analize tehnice detaliate înainte de aprobarea etapelor următoare.
De partea cealaltă, Serbia susține că proiectul poate aduce beneficii majore pentru întregul sistem energetic regional. Ministrul Mineritului și Energiei, Dubravka Đedović Handanović, a declarat că noua hidrocentrală va contribui la securitatea energetică și la integrarea energiei regenerabile, prin creșterea capacității de stocare.
„Djerdap 3 are potențialul de a deveni una dintre cele mai mari hidrocentrale reversibile din regiune”, a transmis oficialul sârb, precizând că Serbia pregătește documentația tehnică și că cele două state vor continua schimbul de informații.
Proiectul presupune construirea unui rezervor superior pe teritoriul Serbiei, conectat prin conducte la sistemul hidroenergetic existent. În perioadele cu surplus de energie, apa ar urma să fie pompată în rezervor, iar în momentele de vârf să fie eliberată pentru producerea de electricitate.
Pentru România, miza este dublă: participarea la un proiect strategic de stocare a energiei, dar și protejarea celui mai important sistem hidroenergetic comun cu Serbia. Memorandumul semnat acum reprezintă doar începutul negocierilor, iar decizia finală va depinde de studiile tehnice și de garanțiile privind impactul asupra Dunării și a hidrocentralelor existente.
