Guvernul pregătește una dintre cele mai ample reforme ale administrației publice din ultimii ani. Ministerul Dezvoltării a publicat marți seara, în transparență decizională, proiectul de lege prin care Executivul urmează să își asume răspunderea, document ce prevede reduceri masive de cheltuieli, tăieri de posturi și salarii, dar și sancțiuni mai dure pentru cei care nu își plătesc taxele și impozitele.
Pachetul de măsuri modifică mai multe acte normative și vizează atât administrația centrală, cât și cea locală, în contextul crizei economice și al angajamentului Guvernului de a reduce deficitul bugetar. Potrivit proiectului, bugetele pentru cheltuielile de personal vor fi reduse cu 10% față de nivelul anului 2025. Încadrarea în noile plafoane se va face prin disponibilizări sau prin reducerea salariilor și a sporurilor. Printre cele mai importante măsuri se numără:
*desființarea a 6.102 posturi de consilieri personali, cu o economie estimată la 362,6 milioane de lei pe an;
*reducerea cu 25% a posturilor din instituțiile prefectului;
*reducerea cu 30% a numărului maxim de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale, dar nu mai mult de 20% din posturile ocupate;
*diminuarea personalului din poliția locală, în funcție de numărul de locuitori.
Proiectul prevede și limitarea unor salarii din sistemul public. Salariul președintelui ANRSC va fi plafonat, cu o economie estimată de aproape 191.000 de lei pe an. De asemenea, vor fi introduse grile de salarizare pentru instituțiile aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării.
Totodată, se reduce numărul de membri din consiliile de administrație ale ANCPI și ANL, măsură care ar aduce economii de peste 410.000 de lei anual. Cheltuielile centrelor militare vor fi suportate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării, diminuând presiunea asupra bugetelor locale.
Legea introduce indicatori de performanță pentru bugetari și obligativitatea susținerii unui examen la fiecare patru ani pentru funcționarii publici. Este prevăzută și rotația voluntară a acestora, iar numirile temporare în funcții de conducere vor fi limitate strict la situațiile în care posturile nu pot fi ocupate prin concurs, promovare sau transfer. În același timp, Guvernul propune desființarea funcției publice de inspector guvernamental, ca parte a reducerii aparatului de lucru al Executivului.
Una dintre cele mai dure măsuri vizează construcțiile realizate fără autorizație. Proiectul prevede majorarea cu 100% a impozitului pentru clădirile ilegale, pe o perioadă de cinci ani, începând cu anul următor constatării neregulii. Sunt exceptate construcțiile edificate înainte de 1 august 2001.
Valoarea de impozitare va fi calculată în funcție de suprafața clădirii, măsura având rolul de a descuraja construcțiile ilegale și de a crește veniturile la bugetele locale.
Amenzile neplătite vor fi sancționate progresiv: acestea vor crește cu 30% dacă nu sunt achitate în termen de trei luni, iar cu încă 30% după șase luni de întârziere. În plus, organele fiscale locale vor putea cesiona creanțele rezultate din amenzi neplătite către executori judecătorești sau firme specializate în recuperarea datoriilor. Suspendarea permisului de conducere ar putea fi redusă dacă șoferul dovedește că și-a achitat toate datoriile către bugetul local, inclusiv amenda care a dus la sancțiune.
Proiectul introduce extinderea obligației de publicare a listelor cu datornici, atât persoane fizice, cât și juridice, pe site-urile autorităților fiscale centrale și locale, precum și în Monitorul Oficial Local. În paralel, vor fi publicate și liste cu contribuabilii care și-au achitat la timp obligațiile fiscale, fără restanțe.
Statul va putea reține impozite, taxe și amenzi neplătite inclusiv din ajutoarele sociale, venitul minim de incluziune sau indemnizațiile pentru handicap grav. Potrivit proiectului, inclusiv indemnizația asistentului personal al persoanei cu handicap va putea fi executată silit.
„Se propune posibilitatea de a executa silit sumele acordate ca venit minim de incluziune pentru plata impozitelor și taxelor locale”, se arată în document.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Guvern, iar Executivul intenționează să își asume răspunderea pe acest pachet de reforme, considerat esențial pentru reducerea cheltuielilor publice și creșterea disciplinei fiscale.
