Ideea unirii Republicii Moldova cu România câștigă tot mai mult teren în rândul cetățenilor, potrivit unui nou studiu sociologic care indică o schimbare semnificativă de percepție, atât în țară, cât și în diaspora. Datele sondajului arată că, per ansamblu, unirea ar putea fi aprobată cu un scor cuprins între 55% și 58%, un rezultat care, dacă s-ar confirma la urne, ar marca un moment istoric pentru ambele state.
Cea mai mare susținere vine din diaspora moldovenească, unde diferența este netă: 60,8% dintre respondenți ar vota „Da” pentru unire, în timp ce doar 24,3% s-ar opune. Sociologii explică acest fenomen prin faptul că moldovenii din afara țării sunt, în general, mai bine informați și mai conectați la valorile europene.
Motivațiile celor care susțin unirea sunt în principal de natură economică. Respondenții indică beneficii clare precum:
- crearea mai multor locuri de muncă;
- libertate extinsă de circulație;
- o dezvoltare economică accelerată.
Pe de altă parte, opoziția față de unire rămâne alimentată de temeri legate de pierderea independenței statului, posibile tensiuni sociale și riscul deteriorării relațiilor cu Rusia. Sondajul relevă și o evoluție importantă în ceea ce privește identitatea națională. Aproximativ 15% dintre respondenții din Republica Moldova se declară etnici români, în timp ce în diaspora acest procent ajunge la 32%.
În același timp, limba română pare să devină tot mai dominantă în preferințele populației, depășind pentru prima dată „limba moldovenească” în opțiunile respondenților din țară. Întrebați despre momentul în care ar putea avea loc unirea, majoritatea susținătorilor indică un orizont de timp relativ apropiat, de 2 până la 4 ani. Mai mult, studiul sugerează că o simplă campanie de informare ar putea crește sprijinul pentru unire cu până la 14 procente.
Analiza mai arată că ideea unirii este susținută în special de electoratul pro-european și de simpatizanții partidelor reformiste, în timp ce minoritățile etnice rămân, în mare parte, rezervate.
