România riscă să piardă 231 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cauza amânărilor repetate ale Curții Constituționale a României (CCR) în privința legii pensiilor speciale. Miercuri, 11 februarie, CCR a amânat pentru a cincea oară pronunțarea verdictului asupra celui de-al doilea proiect de lege privind reforma pensiilor speciale.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că șansele ca România să mai poată salva acești bani sunt extrem de reduse.
„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut banii, dar, aşa cum a spus şi prim-ministrul, şansele de a-i recupera, după această amânare, sunt extrem de reduse”, a declarat ministrul Dragoş Pîslaru, la Parlament, potrivit news.ro, citat de Libertatea.
Ministrul a subliniat că Executivul este obligat să continue demersurile pentru adoptarea reformei, chiar și în acest context dificil.
„În acest moment, guvernul trebuie să facă, nu că poate să facă, este să continue să împingă pentru această reformă. Ideea este că, din punctul nostru de vedere, există foarte clar necesitatea de a comunica și cauzalitatea pierderii banilor potenţiali şi ceea ce vreau să vă spun e că guvernul nu se va opri doar la faptul că nu mai îndeplinim jalonul din PNR. Guvernul trebuie să rămână pe poziţii pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
După o ședință care a durat mai puțin de o oră, Curtea Constituțională a decis să amâne din nou pronunțarea verdictului, stabilind un nou termen pentru 18 februarie. Este a cincea amânare în acest dosar, care trenează de peste două luni.
Primul proiect al legii pensiilor speciale, asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, a fost respins de CCR pe motiv că nu avea avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în urma unei sesizări formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.
Cel de-al doilea proiect a fost asumat de Guvern în Parlament la 2 decembrie 2025 și prevede, printre altele, creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și limitarea cuantumului pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net.
„Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă”, se arată în documentul asumat de Guvern.
Totodată, perioada de tranziție până la atingerea vârstei de pensionare de 65 de ani a fost extinsă la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. De asemenea, în cei minimum 25 de ani vechime necesari pensionării, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice va fi de maximum 10 ani.
Și acest al doilea proiect a fost contestat la CCR, în decembrie 2025, tot de Curtea Supremă condusă de Lia Savonea. Mai mult, în februarie, aceasta a cerut trimiterea proiectului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), susținând că legea ar trata discriminatoriu magistrații și „reduce sub nivelul adecvat siguranţa financiară a judecătorilor”.
În acest context, CCR a amânat de cinci ori pronunțarea unei decizii. Două dintre amânări au fost cauzate de boicotarea ședințelor de către patru judecători numiți de PSD. Totodată, Curtea de Apel București a tergiversat soluționarea dosarului privind judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, un alt element care a împiedicat CCR să se pronunțe.
De îndeplinirea acestui jalon din PNRR depinde soarta celor 231 de milioane de euro. România a informat Comisia Europeană, în noiembrie 2025, cu privire la demersurile făcute pentru îndeplinirea jalonului 215 privind pensiile speciale. Rămâne de văzut cum va interpreta Comisia Europeană situația creată de amânările repetate ale CCR și dacă fondurile vor mai putea fi recuperate.
Sursa: Libertatea, cu informații news.ro, Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
