Incendiile de vegetație uscată care au cuprins în ultimele săptămâni sute de hectare din județul Mehedinți nu afectează doar solul, culturile agricole și aerul pe care îl respirăm. Ele decimează tăcut fauna locală, iar printre cele mai afectate viețuitoare sunt cele greu deplasabile – cum ar fi broaștele țestoase sau aricii – care pur și simplu nu pot fugi din calea flăcărilor.
Pompierii mehedințeni, care intervin aproape zilnic în lupta cu incendiile de vegetație, spun că tot mai des găsesc carapace carbonizate sau resturi de animale arse. Au fost și numeroase cazuri în care vietățile au fost salvate din calea flăcărilor. Țestoasele sunt victimele cel mai ușor de identificat, pentru că rămân vizibile în urmă, cu urme clare de ardere pe carapace. Doar în luna iulie, pompierii au intervenit la 137 de incendii de vegetație uscată.
Dar lista nu se oprește aici: aricii, iepurii, rozătoarele și chiar reptilele mai lente sunt printre speciile afectate. De asemenea, insectele – printre care și polenizatori esențiali – dispar în masă, afectând lanțul trofic și pe termen lung chiar și producția agricolă.
Pe lângă pierderea vizibilă a faunei, incendiile accentuează degradarea solului, deja afectat de seceta severă din ultimele veri. Specialiștii avertizează că efectul este de tip „boomerang”: focul distruge biodiversitatea și fertilitatea, iar agricultorii și ecosistemul vor suferi consecințele în anii următori.
În mod paradoxal, după incendii, unele păsări – cum sunt berzele – apar în număr mare în zonele arse. Motivul: animalele moarte devin hrană ușoară. Iar acolo unde fauna a fost decimată, carnivorele mari coboară spre sate în căutare de hrană sau apă, cum s-a întâmplat recent în zona Eibenthal, unde au fost semnalate comportamente haotice în rândul animalelor sălbatice.
Reamintim că arderea vegetației uscate este strict interzisă! Pe lângă faptul că pune în pericol vieți omenești și bunuri materiale, acest gest aparent banal provoacă un dezechilibru major în natură și condamnă la moarte zeci de specii nevinovate.
